Aradeanca?Misca-ti curu' si fa aerobic cu Delia!

Bah, eu sincer ma bucur cand pot ajuta oamenii cu ce pot.Imi place sa fiu utila.Altruismul asta e si el un egoism cras pana la urma, dar e bine sa fie.E un fel de egoism pozitiv, din care se pot naste lucruri frumoase.Posibil sa fie ca si cu minciuna aia light, alba, minuscula, incurajata si apreciata in unele cazuri.Si acum ca m-am periat de inceput, sa trec si la subiect : promovarea!

Anul trecut in vara , inainte sa vin la Megastar 3, incepusem sa fac jogging cu don'shoara Delia, tanara si sexi antrenoare de aerobic si cu don'shoru' Dani.Au fost niste saptamani frumoase de vara, incepeam sa ma simt bine atat fizic cat si psihic, iar prietenii mei, amandoi determinati tortzionari de calorii, m-au ambitionat si incurajat mult.

Se face ca don'shoara Delia isi reia cursurile de aerobic in Arad si eu , ca o amica buna ce ii sunt, doresc sa informez lumea despre acest lucru prin mijloacele de care dispun (guitz guitz), ca ea sa poata avea cat mai multe invatzacele cu cur mare sau nu, pe care sa le ghideze in lumea aspra a exercitiilor fizice ce scot si untul din tine.Practic sa isi faca o mica armata de tortzionare de calorii, de care sa ma lipesc si eu cand mai merg acasa. See? Pur egoism! Eu nu as vrea sa am unde merge sa fac aerobic cand ajung prin Arad?!

Iaca-ta aici blogul ei ----> *Aerobic cu Delia* <---- va explica ea mai bine cum e cu miscarea si stilul de viata sanatos!Have a look, it won't bite.

ps: altruismul nu cere recompensa, da' totusi, cine da o sedinta gratuita acasa si o bere apoi ? :-D Tzine tzine?

Leapsa : cum ti-ai petrece ultima zi?

Razvan Bigiu mi-a pasat si mie o leaspa : sa scriu lucrurile ce le-as face in ultima mea zi de trait.You freaks! :-)

1) un ultim concert, inconjurata de trupa si o intreaga orchestra

2) sex cu un negru.adica iubitul meu,transformat peste noapte in negru :-)) muuult sex si de calitate,cu orgasme inlantuite ,tzok pok boom zbang!

3) mi-as face operatii de marire a sanilor,lungire a oaselor si reducere a stratului adipos, sa vad cum e sa fi tzoapa inalta supta la fatza si cu tzatze mari.dar apoi miraculos sa revin la "yo"

4) as participa la un swinger party cu masti

5) m-as da cu parasuta

6) as incerca LSD

7) as sta goala in mijlocul unei furtuni

8) un post dedicat tuturor "dujmanilor",cu poze si motive, sa le urez o trecere in neant cat mai "placuta" :-))

9) o scrisoare parintilor mei, pe care sa le-o citesc personal

10) o excursie in spatiu (si pe post de copilot, o maimutza diareica!)

11)as plange.as plange tare mult.imi va parea rau dupa viata asta.

Nimeni insa nu e curios ce ar face cand practic ar veni momentul final.Eu as vrea sa fiu cu whiskey curgandu-mi in vene si cu muzica curgandu-mi prin pori.Clar.Si chiar ma pot gandi la niste piese numai bune de goodbye.

*Sia - Breath me*

*The Fray - How to save a life*

*The Verve - Bittersweet Symphony*

*Goo Goo Dolls - Iris*

*Tori Amos - Gold dust*

This Leapsa goes to Delia, Rami, Dani, Gia si Paprika Effect ! Scenarii placute , guys!

Campania "Fara babe in tramvaie"

Un amic aradean de-al meu,ce tine mortis sa ramana anonim (sa te frec pe chelie!) a initiat o campanie ..nici nu stiu ce adjective sa-i atribui,dar numele spune tot: campania "Fara Babe In Tramvaie!" Daca vrei sa te alaturi campaniei sau pur si simplu vrei s-o vezi pe baba funky aradeana si sa citesti despre experientele traumatizante prin care amicule meu a trecut de nenumarate ori din cauza acestor "mici satane bicentenare",carora le-a dedicat deja 3 posturi, intra pe blogul lui : The Paprika Effect

Lectura placuta!

PS: ai mei bunici se ghideaza dupa motto-ul "mersul pe jos reimprospateaza ridurile" sau "shed pe curu' meu acasa ca vine pruncu sa imi aduca zaharu' de la Billa cu masina" ,deci au scapat de gura ta , dude :-D

Vreau bula mea!

Nu prea pot spune ca am licenta de a circula noaptea de una singura.Nu am facut nici arte martiale si nici nu am spray paralizant in geanta.Si nici nu put la subrat, sa dobor fara contact fizic orice vietate rau intentionata (chiar, oare exista un miros atat de puternic si de nesuportat, in stare sa opreasca orice violator?) .Aveam impresia ca sunt mai voinica noaptea cand trebuie sa ma deplasez singura, dar de fapt ce sunt eu se cheama un pui galben plouat cu motzu' in vant,derutat in propria-i existenta.

In Arad aveam o anumita senzatie de siguranta si nu prea imi faceam probleme de orele la care circulam singura.Plus ca aveam si masina la dispozitie, cu care ma deplasam cand nu se puneau in discutie multe cuvinte ce incep cu "b".Bine, adevarul e ca sentimentul sigurantei e o iluzie de cele mai multe ori.Dar in Bucuresti devin paranoica de-a dreptul.Ia uitati si voi cate scenarii am in cap...

*intra talharii noaptea peste mine , ma fac franjuri cu cutitu' pentru cateva foi din portofel,un pc, o valiza cu haine ce nu cred ca le-ar veni si o pisica nebuna si jucausa ce le va face zile fripte

*stau in statia de bus cu inca un nene aflat la cativa pasi de mine si ma intreb daca nu e vreun pervers exchibitionist, specializat de cativa ani incoace in a-si arata goioabele si ce accesorizeaza ele (golyo=bila in lb. maghiara)

*stau in statia de tramvai si ma izbeste o masina din senin, ma imprastie pe stalpi si copaci

*merg cu troleul o statie,observ ca am ramas singurul calator si ma gandesc cum ar fi sa nu opreasca acum si sa ma duca la mama naibii intr-un depou semi luminat

*ma enerveaza cand trebuie sa scot biletul de ratb din portofel,am impresia ca voi fi tinta unor hoti ce vor incerca sa ma faca de acei putini marunti ce ii am la mine

*trec soseaua si o masina se opreste brusc, iese un tip care ma inhatza cat ai clipi,ma inghesuie in masina si dusi suntem.Pot ajunge curva, marfa pentru traficul de carne vie, cobai pentru testele vreunui psihopat notoriu etc...

Trist e ca imaginatia mea e realitatea altora mai nefericiti ca mine.Poate ar trebui sa-mi confectionez o bula cu care sa ma rostogolesc prin mijlocul Bucurestiului .. pana pe autostrada si inapoi! Ati vrea voi o tura atunci :-D

Si acum ...ta naaa ..un cantec in cinstea paranoicilor cu capul pe umeri(-i altora :-D) : UN CANTEC

Un post tembel de duminica

Imi plac duminicile de dupa cantare.Simt o oboseala placuta ce ma tintuieste ore in sir in capot si pijamale, cu parul valvoi si ochi mici prietenosi.Si tabieturile par mai dulci in zile ca acestea. Pupici somnorosi, spalat pe dinti cu pisica incolacindu-se de picioare, cafeluta ce parfumeaza bucataria, cremvurstii cumparati azi-noapte de la marketul non-stop din spatele blocului (sa le dea Domnu' sanatate pentru regimul de functionare!)

Aseara am fost invitati sa cantam la o petrecere de botez organizata la McMonis, un restaurant de mare lux .Au fost de fapt 2 petreceri in aceeasi cladire, in sali diferite.Noi cantam in cinstea venirii pe lume a bebelusei Victoria si la un etaj mai jos trupa Zero concerta in cinstea unei persoane X care isi aniversa (cu jumatate de zambet si buzunar full, probabil) al Z-lea an din viata.Am impresia ca petrecerile aniversare vesele sunt pretexte plauzibile sa ne imbatam light sau ca porcii ca ni se mai taie o roata din trenul vietii.Ne mai pica un dinte din gura, mai apare un colac sub ochi, gazele stomacale devin din ce in ce mai greu de controlat... si viitorul suna bine.Vom incheia socotelile cu viata in maniera in care le-am si inceput.Fresh Pampers style!

Revenind .. e 18:56 si eu tot in pijamale si cu parul a la Courtney Love sunt.Ia d'aci o piesa fara numbar fara numbar : "Celebrity skin". Doaamniiie, biniiie e! Intr-un final o sa urc cu dragutul meu in 69, o sa ajungem pe Lipscani si ne postam intr-un birt gen CoolCat sau Fire si ne asteptam hoaverii sa dam pe gat o bere rece. Berea rece cu Tantum verde fac casa buna impreuna, nu? :-D

Sa nu ma intrebati ce zice acest post, ca ma fack de kk k nu pot raspunde la intrebare :-D

Arena Band in Hard Rock Cafe

Sambata seara Arena Band a fost responsabila timp de mai bine de o ora cu decibelii din Hard Rock Cafe.Poate ca dezamagesc daca spun asta , dar nu m-a prins atmosfera asa cum mi-as fi dorit.In Hard Rock Cafe se sta la masa,se bea,se mananca si se priveste/asculta un concert.Nu se participa intens.Dupa parerea mea,cele mai tari cantari sunt acelea cand uiti ca esti entertainerul de serviciu care este platit pentru ceea ce face si pur si simplu te simti la fel de bine ca si invitatii cu durere la banana,de bine ce le e (asa cum s-a intamplat vineri in club Spice). Lasand asta la o parte, HRC e totusi un brand cu o istorie frumoasa in spate, un omagiu adus muzicii rock si celor care au cantat-o cu atata pasiune.Merita sa-i spunem "respect!"

Si sa nu uit recensamantul.Au fost persoane care au venit expre sa ciuleasca urechile si sa beleasca ochii la ce cant cu Arena Band si le multumesc pe aceasta cale.A fost placut sa va revad, gagici!La cat mai multe iesiri impreuna cu voi imi doresc de acum incolo!

Muciumex Sanziana (French Kiss) pentru pozulitze! Alexa (gradinitza Megastar), bafta la Eurovisioane! Carstea, remember, you are still ma' sweet Motor bici!

Halexa,moi si Sanzi

Trupa Arena (Bucuresti)

Va spuneam in postul anterior ca am tot facut drumuri iarna asta.Bucuresti-Arad-Oradea si tot asa.Triunghiul topografic al existentei mele incepand din luna decembrie.De ce Arad? Ca asta mi-e orasul natal; acum 23 de ani faceam ochi in lumea asta imbibata cu tot felul de arome.. Oradea?Orasul dragutzului meu.Bucuresti?Ca e orasul ce ma tot ispiteste de multi ani,cu agitatia lui , cu noutatea lui si a oamenilor pe care ii adaposteste,cu evenimentele ce au loc la tot pasul, la orice ora din zi sau noapte.Cu toate astea,distractia nu este un argument plauzibil sa te muti in alt oras :-)

Motivul principal pentru care "emigrez" acum inspre Bucuresti este cat se poate de plauzibil si se numeste Arena Live.Propunerea de a canta cu ei a venit dupa ce s-a incheiat Megastar 3 si recunosc ca mi-au trebuit cateva zile sa gandesc (din nou) bine problema mutarii in capitala si tot ce presupune ea.Dar hey.. asta imi doresc sa fac pana la urma, asta trebuie sa fac si nu mai e timp de ..timp pierdut.

De fiecare data cand plec de acasa stiu ca in maxim 3-4 saptamani imi este dor.Si cu toate astea am fost mereu copilul cu dor de duca, tot timpul cu bagajul pregatit sa plec undeva.Mama ar fi vrut sa aiba o fata de casa, cu placeri domestice de facut mancare si ajutat la curatenie,cu vreun job de profesoara de engleza sau de angajata la vreo banca ce plateste bine.Ceva ce poti obtine depunand un CV consistent.Un numar Z de ore lucrate ce iti asigura un numar Y de bancnote, ce iti asigura o doza X de comfort (schimba tu ordinea ZYX in XYZ, sa vezi ce iese :-D ).O inteleg perfect.Nu a avut o viata usoara.Pentru mine e un fel de eroina, daca ma gandesc prin cate a trecut si cat mai munceste si azi.Despre tata..cam acelasi lucru.Si acum are puterea sa imi zambeasca frumos cand intra in casa cu obrajii inghetati de la frigul rabdat o zi intreaga.Ma intristeaza doar ca ei , ca multi altii,au ajuns sa creada ca e un lux sa faci ce iti place in ziua de azi.Asa o fi? Gresesc crezand altceva decat asta?

En fin .. am cam deraiat de la subiect.Ideea e ca am avut prima cantare cu trupa Arena pe 20 decembrie,la o petrecere privata la Snagov.A fost dragut de tot.S-a cantat toata noaptea si musafirii au parut a fi tare multumiti de piesele din program.Am avut placerea s-o cunosc pe Iulia,o tipa super talentata, care a mai cantat cu ei in trecut si s-a alaturat si cantarii acesteia. Ah.. si sa nu uit..am mancat o salata de vinete aproape la fel de buna cum o face mamica mea :-D

Pe 17 ianuarie este planificat urmatorul concert , in Bucuresti la Hard Rock Cafe si , in cazul in care nu este vorba de o petrecere privata , va asteptam cu mare drag ... to rock 'n' jamm a bit!

Va pup pe nasucuri, am un bagajel de facut!

Facebook vs. Hi5

Pai da.Bad Pitzi ar trebui sa ma ia ca asistenta,as putea petrece ore intregi inotand printre pozele de pe Internet, editand poze personale in Picasa sau pur si simplu organizandu-le,atunci cand ma prinde virusul.Sarmanul meu PC, are crampe stomacale de cat de burdusit este de poze adunate in toti acesti ani.Ma gandeam sa le impartasesc cu voi, dar pe Facebook, haifaivu' incepe sa imi para din ce in ce mai imputit.Bridge likes Facebook.

Un 2009 dus cu Sorcova sa avem!

Sarbatorile astea au trecut cu viteza luminii sub nasul meu.Spiritul nu mi-a fost cuprins de exaltare, casa nu a mirosit a brad sau a prajiturele pufoase, colindele nu au rasunat cristalin,asa cum rasunau acum cativa ani.As fi vrut sa ma reintorc la anii copilariei,cand ma trezeam la 7-8 dimineata sa urmaresc la tv desenele animate preferate cu printese si spiridusi, cand mirosea a ceai si paine prajita,cand geamul era blindat de stelute albe si perfecte de nea.Adevarul e ca ma astept sa nu mai fie nimic ca inainte.Tot ce pot spune este ca lucrurile se compenseaza.Esti tras de o ureche si pupat pe cealalta.Pierzi un euro aici si la 10 metri distanta gasesti 3,xy lei.

Perioada asta a fost destul contrastanta pentru mine, cu zile ba lungi si agitate, ba somnoroase si relaxante.Am fost in Bucuresti pentru cateva zile(si am sa povestesc despre asta in alt post),am fugit inapoi acasa pentru doua zile, sa fiu in Ajun alaturi de parintii mei si pe 25 am aterizat la Oradea, la dragutzul meu....Unde am si stat pana ieri.Sper ca nu s-a suparat el prea tare pe mine ca am stat atat pe capul lui ... :-D La Oradea m-a prins si Anul Nou.Un chef oarecare.Muzica a fost proasta. Oamenii draguti,vorbareti, nimic iesit din comun.Cupluri.Gazda putin interesata de calitatea petrecerii in propriul sau local,cu exceptia catorva gesturi de ospitalitate gen "hai sa mai pun pahare pe masa", "hai sa pun cur papir in wc". Muzica tot proasta a ramas pana la urma.As fi preferat sa merg sa ma usurez in boscheti si sa inghete instant orice ar fi iesit din mine sau sa beau din borcan, da' sa fie tata o muzica buna , sa rada sufletul in tine, sa nu mai vrei sa te asezi pe scaun de cata pofta de dans ai.Sometimes people suck, sometimes I suck, sometimes everybody sucks ... and the bla bla bla might go one.. stop here if scared.Anyway, dragutzul meu a fost moneda de aur ce a raspumparat orice inconvenient.E frumos ca primele cuvinte ce le rostesti intr-un nou an sa fie trei la numar,sa ai cui sa le spui si sa le merite.

Acum sunt acasa,dar nu pentru mult.Stau cateva zile in Arad, sa ii mai ofer mamei placerea sa ma mustruluiasca pentru hainele aruncate pe scaun,tatei placerea sa intre in camera si sa stea pur si simplu sa ma priveasca in timp ce scriu,catzelului placerea sa ma umple de par si bale si mie placerea de a mai sta la un pahar cu prieteni,noi, vechi, suparati sau fericiti, complicati sau simpli si frumosi,dupa care iau trenul spre Bucuresti.Si asta ar insemna deja un alt post.Care va urma. Cu o mica intarziere,va urez un 2009 atat de bun incat sa nu il puteti duce singuri in brate! Va salut!

ps: am uitat sa scriu despre un lucru taRRRRRe dragut : am vizitat-o pe Lorrre de Craciun si i-am cunoscut gasca vesela si galagioasa de cercetasi!